TREBUIE SA CITITI URMATOARELE ARTICOLE REFERITOARE LA EVALUARILE PROIECTELOR DEPUSE SPRE FINANTARE LA AFCN!!!!!!
-
Cum îşi bate joc AFCN-ul de cultura română
Parerea dvs?
http://www.jurnalul.ro/articole/143203/moartea-subita-a-societatii-civile
-
Moartea subită a societăţii civile
România pare o ţară în totalitate pe ducă. La 20 de ani de la Revoluţie, parcă nici nu mai avem reacţii la nedreptate, la abuz, la încălcarea dreptului la viaţa privată, la intimitate. Cel mai amar e că vocala societate civilă de la televizor, ce are în fişa declarată a postului contracararea oricăror măsuri menite a suprima drepturile individului, e moartă; cu mici, foarte mici, dar notabile excepţii.
În cazul Legii 298/2008, privind stocarea pe şase luni a datelor despre convorbirile telefonice, SMS-uri şi e-mail-uri, doar trei ONG-uri au reacţionat vehement, denunţând încălcarea Convenţiei drepturilor omului. Trist este că multe dintre tăcutele fundaţii – ce se ocupă de regulă cu făcutul şi desfăcutul guvernelor – strigă-n gura mare după celebrul 2% din impozitul pe venitul global. Şi n-am auzit să refuze donaţiile de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această lege, dar care poate-şi pun speranţe că mai există cineva care să-i reprezinte. Şi asta pentru că abuzul, oricând posibil în lipsa unui control democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a sintagmei “securitate naţională”. Şi generează, de multe ori, teme false de dezbatere şi făcături pe care doar transparenţa şi comunicarea onestă le pot demonta.
Societatea civilă a murit pe altarul legii privind stocarea informaţiilor legate de comunicarea telefonică şi pe internet. Din lunga listă a organizaţiilor neguvernamentale din România, doar trei au reacţionat în momentul intrării în vigoare a Legii Big Brother. Restul au ignorat subiectul. Multe din aceste ONG-uri însă primesc sponsorizări, celebrul 2% din impozitul pe venitul global, şi de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această Lege.
Vocalele Apador-ch, Freedom House, GDS sau Societatea Academică Română, dornice să denunţe abuzurile în alte regimuri ale democraţiei româneşti, n-au suflat o vorbă despre această Lege. Grupul pentru Dialog Social, care la 4 iulie 2007 se oferea să colaboreze cu Guvernul pentru reducerea pensiilor foştilor securişti, nu a luat în nici un fel atitudine în legătură cu Legea 298/2008. De asemenea, ultimele comunicate ale Transparency International sunt din toamna lui 2008, deci nu există nici o poziţie oficială despre legea adoptată de Parlament. Ironic, Academia de Advocacy, partener al Coaliţiei pentru o Românie Curată, a organizat în 2006 o dezbatere despre libertatea individuală şi securitatea naţională: “Echilibrul între transparenţă şi secretizare”. Tema n-a mai părut interesantă acum pentru Academia de Advocacy, drept urmare nu există nici un comunicat al “academiei” în legătură cu Legea nr. 298/2008. La fel, Societatea Academică Română, condusă de Alina Mungiu Pippidi, preocupată până acum de nivelul democraţiei în România, a ignorat cu desăvârşire Legea Big Brother. Nu există nici o luare publică de poziţie din partea SAR în legătură cu actul normativ, pe site-ul său ultimul comunicat avertizând despre absenteismul la viitoarele alegeri europarlamentare. Lor li se adaugă APADOR-CH, care, de la anunţul din 9 ianuarie privind posibila asumare a răspunderii Guvernului pe proiectele Codului penal, Codului Civil, Codului de Procedură Penală şi Codului de Procedură Civilă, când a luat atitudine atrăgând atenţia că Parlamentul nu trebuie ocolit, nu a mai găsit nici un motiv să protesteze.
DAR 2% DIN IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL LE-AR PICA BINE
PRODEMOCRAŢIA: “SE INSTAUREAZĂ DOMNIA FRICII”În schimb, ProDemocraţia avertiza la 23 ianuarie, într-un comunicat postat pe site-ul său, “în privinţa derapajelor securitare şi a limitării libertăţilor cetăţeneşti”. Încet, dar sigur, “domnia legii” face loc “domniei fricii”. “Instrumentalizarea fricii prin măsuri legislative neinspirate sau proceduri care sfidează libertăţile cetăţeneşti, precum Legea stocării informaţiei sau urmărirea mai mult sau mai puţin legală a convorbirilor telefonice sau corespondenţei electronice, induce un sentiment profund de insatisfacţie civică precum şi serioase îndoieli privind transparenţa şi consistenţa democratică a instituţiilor politice româneşti”, se arată în comunicatul ProDemocraţia, care afirmă că nu atât legislaţia stocării informaţiilor privind convorbirile telefonice şi corespondenţa electronică îngrijorează, ci lipsa unor instrumente de control democratic. “Abuzul, oricând posibil în lipsa controlului democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a “securităţii naţionale”, mai afirmă ProDemocraţia.
Lista ONG-urilor româneşti e lungă: Agenţia de Monitorizare a Presei, Alianţa Civică, Asociaţia Centrul pentru Politici Publice, Freedom House România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Societatea Pentru Justiţie (SoJust), Centrul pentru Jurnalism independent, Centrul pentru resurse juridice etc. Dintre acestea nici una nu a emis vreun punct de vedere în legătură cu legea respectivă, nici că-i bună, nici că-i rea, ci au băgat capul în nisip făcându-se că nu există. În schimb, multe dintre acestea se reped să cerşească 2% din impozitul pe venitul global pentru a-şi îndeplini menirea de “câine de pază al democraţiei”. Un exemplu este Societatea Academică Română condusă de Alina Mungiu Pippidi, pe al cărei site apare o fereastră în care scrie cu roşu “2% pentru SAR”.
ACTE SIMILARE CONTESTATE ÎN UELa 21 ianuarie şi Liga Pro Europa reacţiona, printr-un comunicat postat pe site-ul propriu. “Liga Pro Europa consideră că Legea nr. 298/2008 violează drepturile fundamentale garantate de Constituţia României în Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale, articolele 26, 27 şi 28, referitoare la dreptul la protejarea vieţii intime şi la inviolabilitatea corespondenţei”, se arată în comunicatul ONG-ului, care mai precizează că legi similare din alte state UE precum Bulgaria şi Germania au fost declarate neconstituţionale de Curţile Constituţionale naţionale, iar CEDO a admis în mai multe cazuri plângeri individuale că legile respective violează prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
ŢARA LUI BIG BROTHERŞi Centrul pentru Resurse Juridice avertizează că România devine o ţară a lui Big Brother. “Centrul de Resurse Juridice susţine că interceptarea comunicaţiilor nu trebuie să se facă pentru a avea indicii în legătură cu existenţa unei infracţiuni ci din contră, trebuie să existe indicii temeinice privitoare la această infracţiune, obţinute prin alte mijloace de probă, indicii care îmi justifică dreptul ca organ de anchetă să solicit judecătorului emiterea unui mandat de interceptare, respectiv restrângerea dreptului la viaţă privată”, se arată tot într-un comunicat.
“Comisia a stabilit că prezentul cadrul legislativ expune instituţiile statului unor vulnerabilităţi interne, existând pericolul de săvârşire a unor abuzuri împotriva statului de drept”
din raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea informaţiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicaţiilor
-
Odată cu integrarea României în UE, partenerii din străinătate au redus sau chiar anulat finanţarea ONG-urilor din România.
Majoritatea organizaţiilor neguvernamentale luptă din greu pentru fiecare leu, apelând la sponsori, scriind proiecte pentru fonduri europene sau pentru cele disponibile de la bugetul local sau de stat. Fiecare dintre aceste modalităţi de finanţare are dificultăţile ei.
Patronii români scot greu banii din buzunar, nu au cultura sponsorizării şi donaţiilor, iar legea sponsorizării nu îi ajută să îşi dezvolte această calitate. Ceva mai generoase sunt companiile multinaţionale.
Tsunami în Asia, efecte la Oradea
Adriana du Plessis, directorul Fundaţiei „Casa Minunată”, spune că sponsorizările s-au redus brusc odată cu tsunami-ul din Asia şi integrarea României în UE. „Dacă în primii zece ani după Revoluţie era suficient să trimiţi câteva scrisori şi poze şi veneau banii, acum este mult mai dificil. Sponsorii străini vor să ajute ţări mai sărace, iar în România ei văd case şi maşini mai luxoase decât ale lor”, spune du Plessis.
Pentru a obţine fonduri pentru continuarea activităţii, fundaţia scrie proiecte pe care le depune la organisme europene, ministere şi autorităţi locale.
„Din fericire şi românii încep să se schimbe. Periodic vin câteva persoane fizice care ne fac donaţii, sume mici de bani, jucării, hăinuţe. Sunt şi câteva firme care ne-au ajutat foarte mult prin alimentele sau banii donaţi”, declară Adriana du Plessis. Claudia Torje, director executiv al Societăţii de Scleroză Multiplă din România, spune că, în ultimii ani, organizaţia a beneficiat de ajutorul unor companii farmaceutice care au medicamente pentru această maladie.
„În ultimii trei ani, depunem cel puţin două proiecte pe an pentru fonduri europene. Unele sunt aprobate. Anul trecut am câştigat finanţare pentru un proiect agreat de Ministerul Muncii. Din campania 2% încă nu am strâns sume mari. O altă modalitate de finanţare este un concert de caritate pe care îl organizăm în parteneriat cu câţiva muzicieni germani”, spune Claudia Torje.
Nici organizaţiile culturale nu stau mai bine. Florin Estefan, preşedintele Varadinum Opera Center, spune că fără ajutorul Consiliului Judeţean nu ar fi reuşit să realizeze spectacolele cu opera Boema de Puccini la Oradea. „Oricât am încercat, nu am reuşit să obţinem finanţare de la companii mari. Le şi înţeleg. Legea sponsorizării nu stimulează sponsorizarea. La asta se adaugă mentalitatea românilor, care încă nu ştiu să dea. Au fost şi câteva firme care mi-au spus că sponsorizează proiecte sociale, nu culturale”, afirmă Estefan.
Informatie preluata de pe http://www.adevarul.ro
Pana pe 1 februarie 2009 se pot depune proiecte pentru obtinerea unei contributii anuale, prin care sa se acopere costurile de administrare ale organizatiilor si retelelor internationale de tineret.
Fara a avea date limita de depunere, organizatiile interesate si eligibile pot propune proiecte din categoria Proiectelor Pilot, prin care se pot finanta intalniri ale tinerilor sau alte activitati, cum sunt cele de documentare, cercetare si publicare.
In cazul acestei categorii, proiectele trebuie sa inceapa la 3 luni de la solicitarea finantarii. Suma ce poate fi obtinuta este de 7900 Euro.
Asociatia Centrul Roman pentru Initiativa Sociala (CRIS) a luat fiinta in octombrie 2009. Este o organizatie non-profit, apolitica, a carei principala activitate este asistenta persoanelor aflate in dificultate, promovarea voluntariatului si a initiativelor sociale.